Echipa "dincolo de munți"
Școala Gimnazială „Mircea Luca” Băișoara, Cluj
„Într-o revistă făcută de copii, fiecare cuvânt spune ceva mai mare: ‘eu contez’”
La Băișoara, copiii au învățat că a scrie nu înseamnă doar să pui litere pe o pagină. Înseamnă să pui viață, curaj și gânduri nerostite. În redacția pe care au creat-o, au devenit reporteri, ilustratori, editori, visători. Au făcut sondaje, interviuri, au scris povești și au învățat că vocea lor poate fi auzită – nu doar la școală, ci în toată comunitatea.
Iar când un copil se simte ascultat, creează ceva cu adevărat EXTRAORDINAR.
Antonia J
Citește scrisoarea
Antonio
Antonia A
Sara
Citește scrisoarea
Andrei
Luca
Stefania
Ayan
Leah
Julia
Citește scrisoarea
Profesorii
Mentori
Un profesor extraordinar este acela care reușește să transforme curiozitatea într-o flacără ce arde toată viața.
Albert Einstein
Pentru mine si pentru noi, in general, a fost o alta provocare! De data aceasta a fost provocarea crearii grupului din copii talentati , introvertiti ,care nu sunt din Baisoara. Sunt transferati din alte scoli sau intorsi din strainatate . Ei trebuiau sa prinda radacini aici , sa isi gaseasca locul, sa isi dezvolte abilitatile, sa capete incredere in sine. " Mica noastra redactie asta a facut , ne- a adunat laolalta , si noi profesoarele suntem tot ca ei ne cream radacini, si astfel zi de zi " copilul nostru - revista " a crescut, s- a mai si poticnit, a luat- o de la capat , iar acum a crescut frumos. Tot ce cuprinde suntem NOI, cei care am prins radacini! Suntem bucurosi, copiii sunt mai responsabili, s- au creat relatii si prietenii si, pot spune, ca s- a creat acel sentiment de apartenenta la un grup care aduce prestigiu scolii noastre. Ce sa mai spun? Suntem 🙂
Presecan Lucretia
M-am simțit ca în primul an de învățământ : aveam emoții, mi se părea că parcă nu știu nimic și intru pe un teren complet necunoscut, și imi era teamă să nu le transmit și copiilor nesiguranța mea.
Dar, în același timp, mă și bucuram, exact ca un începător, de orice mic progres al copiilor și orice mică reușită a lor am trăit-o ca pe o victorie de care ne-am bucurat împreună (nu o să uit niciodată momentul în care, după o oră in care am tot făcut tot felul de combinații de cuvinte ciudate sau amuzante, am ajuns "explodăm", efectiv, in strigăte de bucurie, când am găsit , in sfârșit, combinația câștigătoare, care avea să fie numele revistei😁)
Toată experiența a fost, pentru mine, o bucurie.
Iar acest proiect mi-a oferit șansa să lucrez cu copiii așa cum am visat să o fac când doar îmi imaginam ce înseamnă să fii profesor.
Și pentru că mi s-a demonstrat, și prin acest proiect, că se poate, voi continua să încerc să fac lucrurile altfel și prezența mea ca profesor în viața elevilor mei, atât cât va fi, să conteze și să le fie de ajutor.
Pilsu Patricia